Ideea de dietă este prezentă în societatea noastră de foarte mult timp. Indicat este ca dieta să fie percepută ca o schimbare a alimentației pe o anumită perioadă de timp. La finalul acesteia se așteaptă anumite rezultate cuantificabile. Acestea pot fi scăderea sau creșterea în greutate, ameliorarea unor simptome de boală sau îmbunătățirea statusului anumitor nutrienți din organism. Deși pe termen scurt pot fi benefice, dietele nu sunt soluții de lungă durată.
Dacă vorbim despre un stil alimentar, atunci ne referim la schimbări definitive aduse în stilul de viață. Aceste schimbări sunt introduse treptat pentru a nu crea dezechilibre, iar incrementele schimbării sunt mici. Astfel putem atinge o stare de sănătate fizică și mentală cu adevărat sustenabilă.
Cu alte cuvinte, termenul de dietă nu este corect folosit alături de concepte precum flexitarianism, vegetarianism sau veganism. Cele din urmă se referă la un stil de viață, ceva ce caracterizează perioade lungi de timp.
În ultimele decenii, munca de cercetare a condus tot mai des la concluzii ce leagă marile boli ale omului (bolile cardiovasculare, dislipidemiile, cancerele, bolile inflamatorii și autoimune) de un consum crescut de produse animale și de o alimentație bogată în produse procesate. În plus, multe din problemele geo-climaterice de pe glob sunt și ele strâns legate de obiceiurile agricole nesustenabile, în special agricultura animală.
Toate acestea au dus la apariția treptată a diferitelor stiluri de alimentație. Dintre cele mai cunoscute și susținute științific sunt vegetarianismul, dieta vegetală, dieta mediteraneană și flexitarianismul.
Stiluri de alimentațieVegetarianismul presupunea inițial, așa cum o spune și numele, un stil alimentar axat doar pe consumul de vegetale, așadar excluderea oricărui produs animal. Cu timpul, termenul a fost deturnat, iar acum include și consumul de produse animale precum lactate sau ouă, dar exclude carnea. Alt termen asociat este cel de ovo-lacto-vegetarianism care descrie mai corect acest stil.
O divagare de la vegetarianism este pesco-vegetarianismul. Acest stil are la bază consumul cu predilecție al alimentelor vegetale, asociate cu carnea de pește.
Dieta mediteraneană este și ea aclamată în ziua de astăzi, având rezultate remarcabile, și pe bună dreptate. În mare parte acest fapt se datorează tot unei baze preponderent vegetariene, unui consum moderat de pește și fructe de mare, dar și limitării altor produse de natură animală și a celor procesate excesiv. Zona mediteraneană este una dintre zonele albastre de pe Pământ. Aici s-au constatat atât o incidență scăzută a bolilor, cât și o longevitate mai mare a locuitorilor.
Dieta vegetarianăDietele plant-based nu sunt altceva decât stiluri alimentare bazate în totalitate pe consumul de vegetale. Ele exclud orice consum de alimente provenite de la animale. O altă variație este veganismul. Acest termen, pe lângă o dietă plant-based, presupune și evitarea produselor cosmetice sau articolelor de îmbrăcăminte care au fost obținute prin exploatarea animalelor, nelimitându-se însă la acestea.
În concluzie, toate aceste stiluri alimentare se bazează pe un consum preponderent de produse vegetale.
Alimentele potrivite pentru o dietă vegetalăDorim să exemplificăm cele mai importante alimente pentru o dietă plant-based - alimentație bazată pe produse din plante cu sau fără ingrediente de origine animală:
- surse de proteine: leguminoasele (fasolea, lintea, soia, năutul, bobul), cerealele (grâul, orzul, ovăzul, hrișca, secara, quinoa, porumbul);
- surse de grăsimi sănătoase și proteine: nuci (românești, braziliene, pecan, alune, caju, migdale) și semințe (in, chia, dovleac, susan, floarea soarelui);
- surse de carbohidrați complecși și simpli: leguminoasele, cerealele, tuberculii (cartofi, cartofi dulci), fructele (mere, pere, banane, fructe de pădure);
- surse de fitonutrienți și antioxidanți: fructele (de pădure, mere, portocale, roșii), legumele verzi (mărar, pătrunjel, rucola, salată, varză, țelină);
- surse de fibre: toate cele de mai sus.
Un principiu comun al echilibrului în aceste stiluri alimentare este excluderea alimentelor procesate și hiperprocesate (patiseria, sucurile și dulciurile din comerț, mezelurile și altele) și reducerea, sau chiar excluderea, produselor de origine animală. Iar dacă acestea din urmă nu sunt eliminate, atunci sursa, calitatea și cantitatea lor trebuie să fie atent selectate. Cele mai acceptabile dintre acestea sunt carnea de pește, fructele de mare și ouăle, și se preferă variante crescute bio, evitându-se produsele obținute industrial.
Trebuie menționat că aceste abordări ale nutriției au și părți pozitive dar și părți mai puțin pozitive.
Spre exemplu, o dietă plant-based făcută fără un aport adecvat dintr-una din categoriile menționate mai sus poate duce la deficiențe nutriționale (vitamina B12), iar aici putem avea în vedere și suplimentele alimentare. O dietă flexitariană care este „prea flexibilă”, și include prea multe produse animale, nu va mai prezenta toate beneficiile scontate. Pe de altă parte, flexitarianismul poate avea o aderență mult mai bună la public decât alte stiluri alimentare și astfel poate impacta în bine mai multe vieți.
În concluzie, vrem să îți spunem că nu contează ce stil preferi. Aceasta este o alegere personală a fiecăruia dintre noi. Totuși, vrem să subliniem importanța studiului personal în acest domeniu și vrem să te susținem să iei o decizie cât mai informată.
De asemenea, te sfătuim să citești și alte articole despre un stil sănătos de viață. Rămâi mereu în legătură cu nutriția și cercetarea, pentru că acestea îți impactează foarte mult sănătatea.