Bucătăria spaniolă

Forma actuală a acestei „oferte” gastronomice incredibile din bucataria spaniola este dată de Feniţieni, Greci, Romani, Cartagieni şi de Arabi. Variaţiunile bucătăriei spaniole sunt o oglindă a diversităţii ei regionale. Cele mai cunoscute dintre regiunile Spaniei sunt Tara Bascilor, Valencia, Extremadura şi ambele Castilii (Castilia La Mancha şi Castilia Leon). Ţară a corridei şi a flamencoului, a plajelor nisipoase, a miresmei de măsline şi de şofran, ţară a portocalei şi a vinului, Spania este locuită de 17 naţionalităţi. Pe străini îi surprind aici în primul rând diferenţele dintre regiuni: diferenţe de limbă, de cultură , de tradiţii artistice, peisaj şi politică.

Specialităţi spaniole

Bucataria spaniola îşi datorează faima unor mâncăruri ca: paella (un preparat special pe bază de orez), gazpacho (o supă servită rece, puternic condimentată), tortilla (omletă) sau tapas (diverse aperitive).

Obiceiuri culinare din sud

Conform acestor tradiţii, spaniolii îşi petrec cea mai mare parte din timp în afara casei. În consecinţă, mesele le servesc în restaurante sau cafenele. Obiceiul de a lua micul dejun în baruri este generalizat. Un asemenea bar îmbină funcţiile unei cafenele cu ale unei berării şi a unui restaurant, servind diverse feluri de mâncare în diverse momente ale zilei. Astfel, până la amiază se serveşte micul dejun care este de obicei compus din mâncăruri dulci, deşi chelnerul poate servi, la cerere, sandvişuri cu brânză sau cu mezeluri la alegere. Dupa ora 12 şi până la 16, bucataria spaniola pregăteşte mâncăruri calde. Apoi bucătăria se închide pentru a se redeschide abia seara, când se serveşte cina. Meniul de deserturi, în afară de fructe de sezon şi îngheţată, mai conţine şi budinci şi prăjituri. Lucru interesant, spaniolii consideră excelenta cafeaua pe care o prepară a fi un desert. Amatorii de ceai vor fi dezamăgiţi: în Spania aproape că nu se bea ceai.

Bucătăria sănătoasă

Pentru condimentarea supelor şi salatelor, în bucataria spaniola se foloseşte uleiul de măsline care este, potrivit dieteticienilor, cea mai sănătoasă grăsime alimentară. Cel mai adesea se prepară mâncăruri din peşte, fructe de mare, păstăioase şi orez. Compoziţiile sunt completate de roşii, ardei, cartofi, ouă, usturoi, ceapă, măsline, migdale şi vin, bucataria spaniola fiind foarte sanatoasa.

Mirosul de şofran

Simplitatea mâncărurilor spaniole se datorează mirodeniilor precum şofranul, cu gustul său rafinat.

Patria paell-ei şi a gazpacho-ului

În vreme ce în sud domină fructele de mare, în adâncul ţărmului pe mese se găsesc cu precădere legume şi diverse sortimente de carne, iar în munţi – carne de miel şi păstăioase. Asturiei îi este specifică fasolea cu carne de porc înnăbuşită în sos de roşii – aşa zisa fabada asturiana. Cărţile de vizită ale podişurilor Castiliei sunt: friptura de viţel, cea de miel, şuncile uscate (dintre care cea mai celebră este serrano) şi cârnăciorii puternic condimentaţi de porc chorizo. În Catalonia se consumă peşte preparat în diverse feluri cu legume (proaspete, gătite sau marinate), în Galicia se serveşte zarzuela de maricos – bucăţi de peşte fript înnăbuşite în sos iute de roşii, ceapă, usturoi, ulei şi vin. Valencia este patria paellei – cea mai faimoasă reţetă spaniolă din orez înnăbuşit într-o tigaie mare de fontă, cu legume, carne de pui sau fructe de mare.

Întreaga Spanie se bucură de o deosebită popularitate supele reci din legume pasate – ajo blanco (albă) şi gazpacho (roşie). Aceste specialităţi datează de pe vremea romanilor, când constituiau raţia zilnică regulamentară a fiecărui legionar staţionat în provincia pe care acum o numim Andaluzia. Alte supe specifice pentru Spania sunt: puchero – pe bază de carne de vită, cârnaţi, şuncă, găluşte, pătrunjel şi usturoi, olla podrida – o ciorbă densă din carne de berbec, pulpă de viţel, carne de vită, şuncă, cârnat afumat, mazăre şi legume. După fierbere, carnea tăiată în bucăţi mici se serveşte în supa dreasă cu usturoi şi mirodenii. De o deosebită popularitate se bucură în întreaga Spanie tortillas – omlete servite atât la cald cât şi la rece. Pe litoral domină mâncărurile din peşte şi fructe de mare. Cantitati enorme de macrouri, ton, creveţi, caracatiţe, stridii sau languste se vând în marile pieţe - punctele de atracţie ale multor orase de pe coasta.

Aperitive, aperitive…

Aperitivul tipic este Tapas, un adaos gratuit la un păhărel de bere numită caña. Un alt aperitiv este pintxos – practic o singură îmbucătură care a făcut faima regiunii San Sebastián. Ceva mai mari decît tapas sunt raciones. Ambele sunt compuse dintr-un singur ingredient sau produs, cum ar fi: urechile de porc la grătar, calmari în stil roman, cîrnăciori în vin. Platos combinados sunt porţii şi mai mari care reunesc mai multe produse (saleuri, salate de crudităţi, ochiuri, carne de viţel). Conform obiceiului, înainte de masă se servesc migdale prăjite, măsline verzi crude, pâine şi sosuri de roşii şi usturoi.